Acasă Autorități publice Noutățile din proiectul de lege cu privire la modificările din Codul administrativ, Legea privind administrația publică locală și Codul de procedură civilă

Noutățile din proiectul de lege cu privire la modificările din Codul administrativ, Legea privind administrația publică locală și Codul de procedură civilă

de ASUM
545 vizualizări

Modificările propuse prin proiectul de lege nr. 223 aflat la moment în examinare, vin în întâmpinarea și în apărarea interesului public. Sunt măsuri care nu fac decât să bucure societatea civilă interesată de activitatea administrației publice locale și să mențină mereu ochiul vigilent.

Așa cum se arată în Nota informativă din document, dacă până acum puterea aleșilor locali era limitată, noutatea din acest proiect prevede spre exemplu, ca fiecare consilier local să poată solicita Cancelariei de Stat o acțiune de control normativ în apărarea interesului public sau a intereselor generale ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă, atunci când consideră că un act este ilegal, fapt care până acum era imposibil de realizat.

Proiectul de lege prezintă de asemenea și alte noutăți, precum cel că alesul local, cât și asociațiile obștești vor putea iniția controlul judecătoresc al actelor administrative normative considerate ilegale în apărarea unui interes public. Instanța de judecată va putea dispune suspendarea executării actului administrativ normativ în cazul existenței unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ normativ contestat sau a pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ normativ contestat. Suspendarea executării actului administrativ normativ se va decide de instanța în termen de 5 zile lucrătoare din momentul înregistrării cererii de chemare în judecată, dacă legea nu prevede altfel.

Este un proiect legislativ care în opinia noastră încurajează participarea la procesul continuu de dezvoltare a democrației prin responsabilizarea societății civile în calitate de supraveghetor al interesului public. Să ne amintim de o situație similară acestui proiect legislativ care face referire la decizia Consiliului municipal Edineț din 15 iulie 2020 privind modul de selectare spre asfaltare a străzii Episcop Dorimendont din municipiul Edineț din fondurile alocate integral de guvern – în care, în ciuda sesizării prompte a autorităților competente, procedura îndelungată de așteptare pentru fiecare etapă conform termenelor legale, inclusiv amânările repetate de judecată, au dus la pierderea unui timp de peste un an de zile, nemaifiind posibilă suspendarea sau anularea deciziei, în timp contractarea, alocarea banilor și asfaltarea străzii în cauză s-a făcut în doi timpi și trei mișcări. Este doar un exemplu, însă acestuia i se pot adăuga multe alte exemple de acte în care interesul public nu este respectat, iar legislația în domeniu rămâne a fi pe alocuri precară.

Pe subiectul Legii 436/2006 prevăzut în proiectul de lege, am expediat în atenția Parlamentului și alte câteva propuneri suplimentare și anume:

  • Inițiativa cetățenească – un articol nou pentru Legea 436/2006 care ar permite ca asociațiile obștești sau cetățenii dintr-o localitate cu susținerea a 5% de semnături din partea localnicilor să poată iniția diferite proiecte de decizie în interesul localității. Acest aspect legal există de ceva timp și în România și ar fi util să fie implementat și în Moldova;
  • Micșorarea numărului de consilieri/aleși locali. Ca urmare a vizitei de studiu de la Alba Iulia, din unele discuții purtate am constatat că numărul aleșilor locali proporțional cu numărul locuitorilor din municipiul Alba Iulia este mult mai mic în comparație cu cei de la Edineț (21 vs 23 consilieri), în timp ce populația municipiului Alba Iulia este mult mai mare (63.000 vs 17.000 locuitori), același exemplu și la nivel raional. Prevederile Codul administrativ al României care reglementează activitatea administrației publice locale specifică faptul că la o localitate cu până la 350.000 locuitori i se cuvine un număr de 30 consilieri. Astfel, concluzionăm că accentul ar trebui să cadă pe rezultatul benefic al actului public, și nu pe cantitatea decidenților.
  • Interzicerea modificării/suplimentării ordinii de zi fără consultare publică. În această privință ne-am expus anterior și susținem până în prezent că, în opinia noastră, completarea ordinii de zi în regim urgent și fără consultare publică normală ar trebui să fie interzisă, iar situația ar trebui să fie acceptată doar în caz de forță majoră sau urgent.

Alte articole

Lasă un comentariu

Acest website folosește cookieurile pentru o experiență mai bună. Găsiți mai multe informații pe situl nostru în secțiunea dedicată. Pentru navigare, vă rugăm să vă exprimați acceptul. Accept Află mai multe.